The Warrior's quest. Hope ( Part III)

Speranta

Cat de departe ar fi un om dispus sa se duca manat de acest sentiment?

Se pare ca aceasta perioada isi face debutul in forta.

Ma aflu la o rascruce...sunt trist dar inca am speranta.

Drumul din dreapta este clar. Ii vad capatul, dar vad si prin ce trebuie sa trec ca sa ajung la un capat care are puterea de a se modifica in functie de alegerile facute pe parcurs.

Drumul din stanga este acoperit...este ca si cum o umbra densa s-a asternut pe el ca un voal,

lasand doar inceputul vizibil.

Ca de fiecare data, aman cat pot de mult decizia...fug de ea ca de rau, desi sunt perfect constient ca nu pot sta unde sunt acum...pentru ca ma doare.

Trebuie sa fiu puternic, sa gandesc limpede si sa-mi pregatesc inima si sufletul caci ele vor fi lovite cel mai aprig. As vrea sa pot sa scap de teama,

dar singurul loc unde ma simt in siguranta

este in oglinzile ei...

Mi-a zis un prieten zilele trecute 

'if the feeling is real...it's worth it!'

Eu zic ca merita sa risti tot...sa induri oricat.

Ma inarmez cu speranta...

O speranta mica si un felinar cu lumanare...

sa ma ghideze Dumnezeu...

Caci eu sunt orb!