The Warrior's quest Part II

   

    Odata cu toamna si superbitatea sutelor de culori ce o insotesc, mi se asterne in cale o noua incercare...profunda provocare a detasarii. Nu cred ca sunt multe persoane pe lumea asta care sa cunoasca cu adevarat sentimentul care ma incearca...iubesc!...iubesc cu adevarat! Dar nici acum nu sunt fericit in adevaratul sens.

    In fata iubirii mele sta un zid. Un zid al pacatelor din trecut. Trecutul nu ma lasa in pace nici acum cand am aflat ce inseamna sa traiesc in prezent. Greselile nu imi permit sa fiu (pe deplin) cu cea pe care o iubesc, iar asta ma pune la incercare.

    Nu pot sa descriu ce sentimente traiesc atunci cand ma gandesc ca ea este tot ce  I-am cerut bunului Dumnezeu si tot ce mi-am dorit de la o fata, iar eu nu ii pot da ce isi doreste cel mai mult: o familie. Si neputandu-i oferi asta, la un moment dat va pleca pentru a-si gasi...fericirea. Cu toate ca imi pica greu...cand va veni vremea, o voi lasa sa plece, pentru ca o iubesc...si nu ma pot pune intre ea si fericire, mai ales ca asta caut si eu.

    Ea sta langa mine acum si habar nu are ce scriu...ma uit la ea si simt cum ma umple de lumina si de fericire. Datorita ei acum traiesc in Acum, iar Acum sunt fericit.

    Strang din dinti in fata acestei provocari, fiind sigur ca Tatal Ceresc ii va da putere si calauzire unui umil razboinic ca sa-si poata continua drumul...drumul catre FERICIRE...